Comitetul Miniştrilor reprezintă instanţa de decizie a Consiliului Europei. El este alcătuit din miniştrii afacerilor externe din 46 de State membre sau din reprezentanţii permanenţi la Strasbourg. El este atât un organism guvernamental, în cadrul căruia abordările naţionale ale problemelor cu care se confruntă societatea europeană pot fi discutate pe picior de egalitate, cât şi un forum colectiv, care formulează unele soluţii la aceste provocări. În colaborare cu Adunarea Parlamentară, care este un gardian al valorilor fundamentale ale Consiliului Europei, el este investit şi cu misiunea de a monitoriza respectarea angajamentelor luate de Statele membre.


VOCEA GUVERNELOR

Decizii şi acţiuni

Comitetul Miniştrilor decide activităţile Consiliului Europei. El studiază, de asemenea, cum trebuie de acţionat în sensul recomandărilor Adunării Parlamentare şi ale Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa şi în sensul propunerilor diverselor comitete interguvernamentale şi ale conferinţelor miniştrilor specializaţi. El adoptă programul de activitate şi bugetul Consiliului Europei.

Dialog

Discuţiile din cadrul Comitetului Miniştrilor se referă la toate subiectele politice de interes comun, cu excepţia problemelor privind apărarea: aspectele politice ale integrării europene, dezvoltarea cooperării, apărarea instituţiilor democratice şi protecţia drepturilor omului, altfel spus la toate problemele care necesită soluţii elaborate la nivel european.

Un organism
dinamic

Miniştrii afacerilor externe ai statelor membre se reunesc cel puţin de două ori pe an pentru a trece în revistă cooperarea europeană şi actualitatea politică şi pentru a da impulsul politic necesar activităţii Organizaţiei. Comitetul organizează întâlniri săptămânale la nivel de ambasadori, aceste reuniuni fiind completate de întâlniri ale grupurilor de raportori sau ale grupurilor de lucru care examinează în profunzime anumite chestiuni înaintea luării deciziilor.

Fiecare ministru prezidează Comitetul pentru o perioadă de şase luni. Schimbarea preşedintelui se produce, în mod tradiţional, în lunile mai şi noiembrie.

O structură
flexibilă

Când proiectele nu sunt susţinute de toate statele membre, Comitetul Miniştrilor are posibilitatea de a lansa activităţile în cadrul acordurilor parţiale, permiţând anumitor state membre să întreprindă acţiuni comune în diverse domenii.

Pe de altă parte, acordurile lărgite permit statelor nemembre ale Consiliului Europei să se asocieze statelor membre (sau unei părţi a lor) beneficiind, astfel, de structurile permanente ale Organizaţiei.


SOLUŢII EUROPENE

Instrumente
de forţă

Deciziile Comitetului Miniştrilor sunt transmise guvernelor sub formă de recomandări sau fac obiectul convenţiilor şi acordurilor europene obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care le-au ratificat. De asemenea, Comitetul Miniştrilor adoptă declaraţiile şi rezoluţiile privind chestiunile politice de actualitate.

Până în prezent au fost elaborate 196 de convenţii. Ele se referă la drepturile omului, dar şi la alte domenii de activitate ale Organizaţiei, afirmând şi întărind coeziunea democratică, coeziunea socială şi coeziunea culturală a Consiliului Europei.

Cele mai multe dintre deciziile Comitetului Miniştrilor necesită o majoritate de două treimi din sufragiile exprimate. Majoritatea simplă este suficientă pentru chestiunile de procedură.

Studierea problemelor de
către experţi

Convenţiile şi recomandările sunt elaborate de comitetele de experţi guvernamentali, mandataţi de Comitetul Miniştrilor, creându-se astfel un dialog între consideraţiile tehnice şi viziunea politică globală. Numeroase iniţiative politice sunt, de asemenea, examinate cu ocazia conferinţelor miniştrilor specializaţi, care au loc periodic.

Democraţie şi
solidaritate

Consiliul Europei a elaborat programe de cooperare şi asistenţă în favoarea noilor ţări membre pentru ca acestea să beneficieze de experienţa lui. Programele au la bază rezultatele cooperării interguvernamentale ale Consiliului Europei: instrumente de referinţă, reţele de expertiză, cât şi structuri şi mecanisme de cooperare. Ele au ca obiectiv consolidarea, întărirea şi accelerarea reformelor democratice din ţările în cauză, astfel încât să se poată integra progresiv şi armonios în procesul şi în structurile cooperării europene şi, în primul rând, în Consiliul Europei. De altfel, programul privind măsurile de încredere a fost creat pentru a susţine iniţiativele societăţii civile, iniţiative care au ca obiectiv ameliorarea cunoştinţelor reciproce şi a cooperării între comunităţile majoritare şi minoritare.


GARDIAN AL VALORILOR

Apărarea
statutului

Statele europene care au aderat la statutul Consiliul Europei se angajează să recunoască principiul supremaţiei dreptului şi al aceluia în virtutea căruia persoanele aflate sub jurisdicţia lor trebuie să se bucure de drepturile şi de libertăţile fundamentale ale omului. Ele se angajează, printre altele, să colaboreze în mod sincer şi activ la realizarea unei uniuni mai strânse între ele şi să favorizeze progresul lor economic şi social. Fiecare stat membru este responsabil să onoreze aceste angajamente iar Comitetul Miniştrilor asigură caracterul efectiv al acestora.

În caz de încălcare gravă a obligaţiilor statutare de un stat membru, Comitetul Miniştrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, îl poate invita să se retragă sau poate chiar decide încetarea apartenenţei la Organizaţie.

Aplicarea efectivă
a convenţiilor

Comitetul Miniştrilor veghează, de asemenea, asupra aplicării efective a convenţiilor şi a acordurilor încheiate între statele membre. Această responsabilitate este crucială pentru convenţiile referitoare la drepturile omului, dintre care cele mai importante (Convenţia europeană a drepturilor omului, Carta socială europeană, Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale) au prevăzut existenţa unor mecanisme de control.

Responsabilităţile Comitetului Miniştrilor privind Convenţia europeană a drepturilor omului reflectă importanţa acestei Convenţii, care constituie piatra de temelie a sistemului de protecţie a drepturilor omului în Europa. Supraveghind buna executare a deciziilor Curţii europene a drepturilor omului de către statele membre, Comitetul Miniştrilor joacă un rol esenţial pentru menţinerea credibilităţii acestui sistem fără precedent în restul lumii.

Respectarea
angajamentelor


În conformitate cu filozofia care a stat la baza extinderii Consiliului Europei după căderea zidului Berlinului, Comitetul Miniştrilor îşi exercită responsabilităţile în spirit imparţial şi constructiv, accentuând dialogul şi crearea progresivă a condiţiilor politice şi materiale susceptibile să favorizeze evoluţiile pozitive. În acest sens, Comitetul a introdus un sistem de monitorizare care asigură controlul respectării angajamentelor luate de toate statele membre. El oferă tuturor membrilor condiţii şi mijloace necesare dezvoltării valorilor de bază ale Consiliului Europei.

Extinderea Consiliului Europei a generat schimbări importante în Organizaţie, cât şi în rolul Comitetului Miniştrilor care a cunoscut o considerabilă dezvoltare a dimensiunii politice a lucrărilor sale.

Dialog şi
complementaritate

Consiliul Europei a consolidat dialogul instituţional cu reprezentanţii aleşi de cetăţenii europeni la nivel naţional şi local şi a extins dialogul politic şi cu statele nemembre şi cu statele care beneficiază de statutul de observator (Statele Unite, Vaticanul, Canada, Japonia şi Mexic). El a intensificat cooperarea cu alte organizaţii europene, în particular cu Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi cooperare în Europa (OSCE).

În noul
mileniu

Pentru a realiza această schimbare, Comitetul Miniştrilor a beneficiat, atunci când s-a făcut simţită nevoia, de impulsuri politice venite de la cel mai înalt nivel. Două Summit-uri ale şefilor de stat şi de guvern ale Consiliului Europei au fost, astfel, organizate la Viena (8-9 octombrie 1993) şi la Strasbourg (10-11 octombrie 1997). Adoptând Declaraţia de la Budapesta pentru o Europă mai mare fără linii de separare, în mai 1999, miniştrii au fixat orientările pentru secolul XXI.